Din rahat bici

La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial nu s-au impartit intre americani si rusi numai zone de influenta, ci si creiere. Fiecare parte a furat din Germania ocupata cat de multi savanti si ingineri a putut, obsedata de a pune mana pe cat mai multe din progresele stiintifice pe care nazistii le facusera in anii de razboi. Unul din domeniile in care Germania era la acel moment lider era aviatia si constructia de rachete, si sprijinul savantilor capturati s-a dovedit nepretuit in cursa postbelica pentru cucerirea cosmosului. In perioada in care rusii au lansat primul Sputnik, o gluma care umbla printre americani spunea ca asta s-a intamplat “pentru ca nemtii lor sunt mai buni decat nemtii nostri”.
Inapoi in zilele noastre, este interesanta migratia consultantilor si strategilor de imagine ai campaniei lui Obama catre plaiuri mioritice. Duda a fost primul care si-a asigurat sprijinul unei fost consiliere a presedintelui american, in speranta ca tot ce atinge aceasta devine prezidentiabil. Apoi, PSD-ul a angajat o echipa intreaga de consultanti americani, si vorba umbla ca ar fi si alte partide interesate. Cine sunt acesti oameni? Cine a vazut formidabilul “Wag the Dog”, cu Robert de Niro si Dustin Hoffman ii cunoaste; America ii numeste “spin doctors”. Sunt oamenii care manevreaza perceptiile, magicienii psiho-sociologiei, cei care scot voturi din joben. Si, sa fim constienti, pentru ei campania electorala romaneasca va fi o provocare interesanta; nu e usor lucru sa ii fauresti lui Radu Duda o imagine de politician competent, sau sa imbraci in beteala programul politic si economic al PSD-ului si sa il vinzi pe bani multi. Sarcina lor este, pe scurt, sa faca din rahat bici.
Si asta de parca alegatorul roman n-ar fi fost deja destul de derutat. Campania electorala devine tot mai complicata, machiajul de pe fetele actorilor tot mai gros, zambetele tot mai studiate, straturile de butaforie ascund tot mai bine scena si nimeni nu isi mai da seama cine trage sforile cui. Mai putin ei, specialistii care semneaza scenografia, plus regizorii lor din umbra. Conducerile marilor partide si-au dat seama ca este mai ieftin sa angajeze o duzina–doua de specialisti in manipulare decat sa elaboreze o platforma politica, economica, sociala inchegata si onesta. Ca atare, in campania din 2009 platformele vor fi in mare masura irelevante si ignorate. Un factor fundamental in psihologia alegatorului roman este oboseala, generata de numeroasele si paguboasele investitii de incredere pe care le-a facut in ultimii douazeci de ani in oameni si partide de cele mai variate culori. Ca atare, alegatorul este inclinat sa condamne repede si sa ierte greu, si cel mai adesea va vota nu din convingere ci prin eliminare. Teritoriu perfect pentru campanii abile de manipulare si dezinformare.
Batalia se va da nu intre doctrine si principii, ci intre consilieri si mercenari. Iar intrebarea care va frige sufletele presedintilor de partide va fi “Sunt americanii nostri mai buni decat ai lor?”