Alegeri in Queensland. Un non-eveniment.

Ca sa pun putin lucrurile in perspectiva, statul australian in care locuiesc, Queensland, are cam de sapte ori suprafata Romaniei, cam o cincime din populatia Romaniei, si un produs intern brut cam cu 50% mai mare. Sambata au fost aici alegeri parlamentare, bun prilej pentru mine ca sa va povestesc(avand in vedere ca toata lumea stie cum sunt alegerile din Romania: drama, suspans, murdarie) despre cum se-ntampla lucrurile astea pe-aici.
In primul rand oamenii nu prea discuta politica la locul de munca. Fiindca, lipsiti de temperamentul aprins latin sau balcanic, sau de sentimentul acela foarte specific americanilor ca ei ar fi buricul pamantului, cei de pe-aici vad politica ca pe un instrument, iar politicianul ca pe meseriasul care stie sa intrebuinteze acest instrument in scopul de a realiza ceva. Fara sa ignoram anumite ambitii individuale, sentimentul majoritar este insa acela un anume plan trebuie indeplinit, iar alegerile il vor desemna pe responsabilul cu aceasta sarcina. Programele partidelor? Nu prea diferite, desi unul este laburist, iar celalalt este liberal. Nici unul nu-si propune si nu face campanie electorala din distrugerea celuilalt, nici unul nu afirma ca ar salva tara. Desigur, Australia nici nu are de la ce sa fie salvata, decat maxim de la starea sa de auto-suficienta fericita.
Asa ca am primit acasa scrisoarea care ma invita la vot(atentie, in Australia votul este obligatoriu), am pus-o undeva, pe o masa, si am uitat de ea. A venit sambata alegerilor – jucam Civilization in multiplayer cu un prieten din Canada, asa ca m-am scuzat pentru o ora, m-am imbracat, si cu tot familionul am plecat la liceul din vecinatate, care, ca si in Romania, gazduia sectia de votare. In curtea liceului cativa voluntari impartind fluturasi electorali de ultim moment pentru diversele partide, plus un gratar pe care sfaraiau carnati electorali, fireste gratuiti. Anul trecut, cu prilejul alegerilor generale, fusese ceva mai multa aglomeratie. Statusem la o coada de vreo treizeci de persoane, avand in fata un cuplu de vreo saptezeci de ani, ambii elegant imbracati(in Australia asta inseamna pantaloni lungi si in picioare orice altceva decat slapi) si cu un aer vag de profesori pensionari, iar in spate un motociclist gen Hells Angels, imbracat in haine de piele, cu urechi perforate si purtand pe cap o banderola cu inscriptia “Black Sabbath”(asta ca o dovada a faptului ca in Australia pana si fostii profesori inteleg sa-si faca datoria civica si sa se prezinte la vot ;)). Anul asta n-a mai fost cazul; am intrat direct in cladire(o purtam pe fiica mea de opt luni in baby-bjorn), am prezentat unei doamne cumsecade partea mea de scrisoare si cinci secunde mai tarziu, dupa ce mi-a identificat numele pe lista din fata ei, mi-a inmanat un buletin de vot si un creion. Da, un creion. Stiu, pare nebunesc dupa ce ai trecut prin scandalul si paranoia alegerilor din Romania, insa in Australia nimeni nu pleaca de la premisa ca alegerile sunt in pericol de a fi manipulate. Cabine de votare? Nu exista. Exista numai un raft lung cat tot peretele, despartit la fiecare jumatate de metru de paravane de placaj cam cat un format A4, care n-ar impiedica pe nimeni, in nici un fel, sa traga cu ochiul la vecinul sau sau sa discute despre vot. Pe segmentul tau de raft te asezi cu foaia de hartie si cu ciotul de creion(plus fiica atarnata in marsupiu si care da din maini ca o morisca) si scrii niste numere in dreptul partidelor de pe lista, in ordinea preferintelor. Impaturesti votul, il strecori in urna si iesi afara. Totul, incluzand drumul dus-intors, a durat o jumatate de ora. Stii ca, indiferent de rezultatul votului, lucrurile vor fi facute aproape in acelasi stil, in slujba acelorasi interese. Asa ca ajungi acasa si uiti ca e zi electorala, fiindca nimic deosebit nu s-a intamplat, cu exceptia unui exercitiu democratic elementar.
Epilog. La conducere au ramas laburistii, care au totalizat cu un procent mai mult decat liberalii(41 virgula versus 40 virgula) Scandal? intreaba cineva. Alegeri furate? Sa se numere din nou voturile! Nu, n-ati ghicit. Rezultatele sunt anuntate in presa si peste ambele tabere, invingatori si invinsi, se asterne un aer preocupat, de reevaluare si de anticipare a muncii care va sa vina. S-a mai consemnat un non-eveniment. O borna infima pe drumul lung al democratiei.