A doua abdicare a lui Mihai

Ghici ce!
“Regele” Mihai a declarat ca sustine candidatura lui Radu Duda la presedintia Romaniei. Ieri n-as fi folosit ghilimelele, azi o fac. Nu din cauza ca as fi monarhist, ci din respect pentru un om care a traversat 87 de ani de istorie. Prima oara Mihai a abdicat fortat de comunisti, si asta i-a transformat in ochii multora imaginea in icoana. Faptul ca n-a fugit mancand pamantul, ca nu s-a ascuns in gaura de sarpe, sau dimpotriva, ca n-a inceput sa toace prin cazinouri averea ramasa, demnitatea exilului sau, i-au consolidat aura de deasupra capului. La aceasta icoana s-au inchinat generatii de monarhisti “de cariera” si, mai nou, convertiti de toate tipurile, acele persoane care, fiind pe rand dezamagite de FSN, PNTCD, PDL, de guvernele cu diverse nuante de rosu si portocaliu, s-au indreptat catre monarhie ca inspre ultima posibila speranta de cinste, patriotism si loialitate. Ei bine, pentru toate aceste persoane, Mihai tocmai a abdicat pentru a doua oara. Nesilit de nimeni. Fara ca aceasta abdicare sa fie un mare sacrificiu justificat de vreo purificare prin foc a societatii romanesti. Fara sa rezulte vreo explozie, ci doar un romanesc “fas”.
Fara indoiala, Mihai a pariat pe cai morti. As fi putut aprecia gambitul sau daca Duda ar fi fost o figura redutabila, capabila sa faca o diferenta in cursa electorala. In realitate, lui Duda, care este un rezonabil orator si reuseste sa articuleze destul de coerent cateva idei, plus ca are o carisma masculina de genul “Petre Roman”, ii lipsesc cateva calitati fundamentale. In primul rand, trecutul sau este discutabil, iar simpla aliere cu familia regala nu-i aduce, nici macar in cele mai naive minti, absolvirea pacatelor si respectabilitate. In al doilea rand, are ceva tare de caracter care reies din discutii cu persoane care i-au fost la un moment dat in apropiere. Nu-i vorba, si Basescu are de-astea, insa ale lui sunt vulgare, din topor, deci scuzabile si chiar simpatice pentru un numar mare de oameni, in vreme ce ale lui Duda sunt cam ciocoiesti. Dar cel mai important, lui Duda ii lipseste acea virtute speciala care sa-l scoata din randul obisnuitilor candidati la presedintie. Nu e vreun rafinat intelectual, nu e vreun fost dizident comunist cu coloana vertebrala dureros de dreapta. Nu e vreun fost mare sportiv pe care sa-l fi idolatrizat masele, nu e nici macar socrul sau, cu tot ce a insemnat el. Este un actor de provincie care s-a casatorit cu fiica unui rege detronat, s-a pus pe colectionat titluri si pe escaladat in regim de urgenta rangurile militare. In campania electorala prezidentiala nu va fi nici macar un cal sau un nebun, ci mai degraba un pion care spera zadarnic sa devina(sic!) regina.Monarhisti din toata tara, puteti stinge candela de sub icoana regelui vostru. Din oboseala batranetii sau din simpla miopie politica, a ales sa cante Marseilleza in taraful ginerelui Duda sub balconul palatului Cotroceni. Sfarsitul unei ere.