Microbisme

Zice-se ca Mircea Lucescu ar fi favorit la postul de antrenor al nationalei de fotbal. Stau si ma intreb: de ce ar face asa o prostie? Fireste, s-ar putea spune, sunt banii, si e provocarea. Stacheta, mai ales in contextul in care vom urmari mondialele la televizor, este mai coborata ca niciodata: sa invingem Insulele Feroe, sa nu ne bata Lituania la scor... Asta nu inseamna insa ca viitorul antrenor va avea viata usoara. Sa fii antrenor la o echipa – orice echipa de la orice sport – in Romania inseamna sa dansezi pe taciuni aprinsi. Daca echipa joaca prost e vina ta, daca joaca bine, e meritul patronului. Daca asculti indicatiile patronului esti nevertebrat, daca nu, esti somer. Daca echipa e prea norocoasa atunci ai cumparat meciul, daca e prea ghinionista l-ai vandut. Daca aranjamentele se fac pe la spatele tau risti sa pici de prost, daca se fac cu stirea ta risti ca, cu prima ocazie in care se incearca abaterea atentiei publicului de la vreo afacere cu politicieni, sa fii tu arestat. Daca esti dur cu vedetele, atunci iti vor boicota jocul. Daca esti generos cu tinerele sperante le vei pierde in urmatorul sezon de transferuri. Daca indraznesti sa critici patronul sau galeria, se va pune un pret pe capul tau. Daca apari la televizor, atunci telespectatorii se vor intrece sa telefoneze numai ca sa te injure. Zau, de ce s-ar intoarce respectatul Mircea Lucescu in fotbalul romanesc? Ca sa isi mai distruga umbra unei amintiri?
Piturca a ilustrat la nationala exact genul de antrenor de care nu aveam nevoie: absorbit de propria-i importanta, rupt de realitate, obraz de fier si ceafa de otel, si tinand strans cu dintii de post ca un mops de turul unor pantaloni. Ce ne trebuie este probabil o combinatie intre Hitler si Maica Tereza cu o mitraliera in mana, un dictator cu viziune, un magician pe steroizi, o personalitate atat de proeminenta incat toti sa amuteasca in fata ei. Un Guus Hiddink cu zambet antiglont. Un chirurg nebun care sa taie nationala in doua si s-o refaca din bucati, pana ce nu o mai poate recunoaste nimeni. Un doctor Frankenstein care, profitand de fortata pauza competitionala, sa recladeasca, fara dorinta de recunoastere, un monstru de o forta nebanuita, in fata caruia toti tremura, dar care tremura, el insusi, in fata creatorului lui.
Nu ne trebuie un antrenor bun, ci unul genial si nebun.

Salutari din Evul Mediu

De multa vreme incerc sa-mi dau seama care ar fi cel mai potrivit termen de comparatie pentru situatia din Romania, si cel mai apropiat model, desi suferind de cateva lipsuri, mi se parea a fi cel sud-american. Coruptie, economie scapata de sub control, temperamente violente, rasturnare a valorilor, toate pareau sa coincida. Lipseau insa juntele militare, existenta unei constiinte pan-hispanice(excluzand Brazilia) care, in definitiv, constituie o valoare perena in spiritualitatea sud-americanului, lipsea, in sfarsit, entuziasmul cu care sud-americanul stie sa duca la sfarsit ceea ce a inceput, fie bun, fie rau. Apoi, in dimineata asta, in vreme ce citeam despre arestarea lui Gigi Becali, am avut o revelatie brusca: nu in spatiu trebuia sa ma deplasez ca sa descopar o paralela societatii romanesti, ci in timp. Romania poate fi comparata cu o societate feudala!
Sa detaliem. In primul rand, societatea feudala era divizata in seniori si in vasali. Seniorii erau puternici, aveau un ridicat grad de autonomie, armata proprie si posedau domenii intinse. Sa nu-mi spuneti ca n-ati auzit de baronii PSD, sau PNL, sau PDL, puternicii filialelor acestor partide, care deseori au reusit sa-i zgaltaie serios pe cei de la centru si sa ii dirijeze dupa bunul lor plac. Sau, daca exemplul nu este suficient, sa revenim la exemplul Gigi Becali. Inconjurat, dupa imprejurari, de doi, trei, sau chiar cinci bodyguarzi, asemeni unui adevarat senior feudal, Gigi Becali nu ezita niciodata sa-si faca dreptate, potrivit unui concept justitiar foarte personal. Conform dosarului politiei, in noaptea de 26 ianuarie, mai multi indivizi au blocat un autoturism aflat in trafic, i-au agresat pe cei trei ocupanti ai masinii, apoi i-au aruncat claie peste gramada in portbagajul unei masini de teren, care apoi a disparut. Este vorba de cei trei nefericiti care i-au furat Mercedesul lui Becali. Acesta i-a tinut catava vreme prizonieri, pana ce si-au recunoscut crima, apoi, cu un alt gest de maret senior feudal, i s-a facut mila de ei si le-a dat drumul sa plece, oferindu-le si bani de taxi. Intocmai ca in evul mediu, seniorul Becali s-a simtit nedreptatit, si-a facut singur dreptate, si nici nu s-a asteptat sa dea socoteala cuiva pentru asta. Sau poate trebuie sa ne amintim de generozitatea lui Becali, care era gata sa doneze bani pentru restaurarea unei biserici din Bulgaria, insa in clipa in care si-a dat seama ca in satul respectiv mai existau inca simboluri din era comunista a facut rapid stanga imprejur...
Apoi vin la rand vasalii. Ei primeau pamant(asa zisele “feude”), animale,bani de la suzeranul lor, fiind in schimb obligati sa lupte pentru el, sa trimita oameni in armata lui in vreme de razboi, sa-i plateasca taxe. Seniorul, in schimb, era obligat sa isi sustina vasalul in disputele acestuia, sa-l sfatuiasca la nevoie si sa-i ocroteasca familia in caz de moarte. Inapoi in timpul nostru, este suficient sa privim cum, de indata ce se schimba guvernul, o data cu nou instauratii ministri isi fac aparitia triburi intregi de secretari de stat, directori de departamente, directori si subdirectori de regii, servicii secrete, functionari in prefecturi etc. Principiul competentei sau cel al continuitatii in functie, care ar asigura o functionare fara hopuri a departamentelor executivului, este necunoscut in Romania. Ba mai mult, pana si in randul companiilor private, dincolo de rangul de simplu negrisor, viitorul tau este strans legat de partidul politic cu care esti afiliat.
Tot din randul seniorilor se alege un suveran. Societatea feudala era prin excelenta descentralizata, insa de cate ori regele ales/dinastic se intampla sa fie mana forte, el reuseste sa si-i apropie pe marii seniori si sa isi impuna propria politica. In Romania am avut parte de presedinti slabi si nepriceputi(in vremea lui Constantinescu au prins marii baroni provinciali radacini), de circari abili(Iliescu a reusit sa navigheze prin apele tulburi ale unor vremuri foarte agitate), si de stapani autoritari care cand bat cu pumnul in masa toata lumea isi tine respiratia si se scutura zugraveala de pe pereti(Basescu a reusit sa ridice un partid feudal din nimic si sa seduca un mare numar de oameni cu virilitatea lui studiat taraneasca)
Fireste, mai exista si taranii si orasenii liberi – cu voia dumneavoastra aceia suntem noi – care completeaza peisajul si sustin economia, pentru ca banii produsi de ei sa se indrepte catre – nu uitati, ne aflam intr-o societate feudala – catre...
Ati ghicit, catre Federatia Romana de Fotbal, care ii va plati lui Piturca trei sute de mii de euro pentru ca acesta sa-si dea demisia de la nationala!!!!! :)))